craciunul

si de fiecare data cind se apropie anul nou ,simt cum pluteste un anumit fel de efir amestecat cu diferite feluri de esente divine (cum ar fi miros de sarbatoare, de bucurie, de bunatate, de impacare, de compatimire, ....). cu toate ca nu inteleg de ce anume de anul nou sau de craciun oamenii ar trebui sa fie buni? sau cum mai au obiceul sa faca bine numai cu idea ca acel om are sal ajute si pe dinsul. dar vine craciunul si pe inima se face cald si bine. ce ar fi oare?

costul.....

aseara ma intorceam de la serviciu (pe la 5 dimineata) si stand in autobus, un tintar tot se rotea in jurul mea. si eu automat , lam strivit in palma. ca apoi sai privesc ramasitile din palma si sa ma gindesc: oare care e pretul vietii (daca el exista) ? daca eu lam ucis fara nici o remuscare, atunci el, pretul, nici nu exista. caci pana la urma numai veata proprie are valoare, nu si pentru alt cineva. cine oare imi pretueste veata la valoarea pe care o pretuesc eu? si daca fiecare isi pretueste veata proprie la valoarea cea mai inalta, in comparatie cu alte veti, atunci singurul pret il pune pe veata sa. si nu are veata noastra nici un pret. si cum isi pretueste veata sa o insecta, nu mai presus isi pretueste veata sa omul.si daca toate vetile au acela pret, atunci '' care e pretul vetii? '' .

veata la inceput.

de obicei toamna presupune incetinire si incetare in rezultat. dar nu la mine. anume acum vin schimbari in veata. si ele vin, se invalmaseaza in jurul meu, intra in veata mea cu un iures, ca cite odata nici nu dovedesiti sati dai seama de schimbare, si o vezi abea dupa ce ea,schimbarea, a avut loc. mai inainte observam numai rezultatele schimbarilor. si nu puteam sami dau seama de timpul cind ele vin si intra in veata mea. apoi am inceput sa le sesisez cind au loc, schimbarile, dar nu imi dadeam seama cit de importante sind ele, schimbarile, in veata noastra. in prezen mam invatat sa le vad cum vin (desi cu parere de rau nu pe toate), si sa prevad in parte influenta lor asupra mea. mai incerc sa ma invat ca sa le pot eu influenta pe ele, schimbarile. dar pina una alta fara rezultate bune. vorba cintecului: sau inoti impotriva curentului, sau curentul te duce si face ce vrea cu tine, sau inoti la mal si astepti vremuri insorite (care ele nu sunt). TU ALEGI!

o veata de azi(!)

si acum citeva zile incoace intradevar am inteles (tel putin asa mi se pare), sau mai bine zis am inceput sa simt cum curge veata prin mine (prin mintea mea, prin singele meu, prin simturile si constiinta mea). cred ca are legatura cu criza din prezent. si anume observ si inteleg cum oamenii din jurul meu incep sa se nelinisteasca (retraesc pe ziua de mine), incep sasi pearda speranta, sau din contra devin febrili pe ziua de mine, li se naruie sperantele si planurile cladite cu atata rabdare si munca, sau din contra abea acum incep sasi construiasca planuri grandioase, care sa le aduca fericirea (inchipuita). si toate astea le vad in ochii lor, le aud in vorbele lor, le simt in aer. si asa ceva mai ininte nu am simtit, nu am vazut. sau poate toate astea se petrec pentru ca si eu fac parte din criza? e ceva fantastic de placut sa simti cum curce veata prin tine.

veata mea

azi a mai trecut o zi din veata mea. si sau intimplat atitea lucruri in jurul meu, ca pentru mine nu au nici o importanta. de exemplu azi a mai fost o zi in care am cautat sensulviatii, si nu lam gasit. sau poate le nici nu ezista. poate pur si simplu fiecare sil creaza individual, dupa puterile si pricepirea sa, ca apoi sal urmeze toata veata. ma gindesc ca fiecare lucru din jurul nostru are un sens. soarele lumineaza, pamintul se roteste, pasarile ciripesc..... dar omul face ,ca apoi sa distruga, si apoi sa construeasca din nou. se primeste ca omul nu e o piesa din jocul vietii. se primeste ca el a aparut din intimplare, sau mai bine zis a aparut din gresala, si acum natura asteapta momentul sa indrepte gresala. sau poate ca totul din jurul nostru si este zamislit pentru noi, oamenii? tu cum crezi?

veata numarul doi

azi ma gindeam ca daca totus se spune ca dumnezeu nea creat, atunci nea creat cu un scop oarecare. si daca nea creat cu un scop, atunci care este el? in tot timpul pe care lam trait pina acum nu am observat nici o destinatie a mea. sau poate insasi '' traieste'' si este destinatia noastra? cite odata, sau mai bine ziz de foarte multe ori imi dau seama ca este o legatura interesanta intre alb-negru; ziua- noapte; veata-moarte. sau poate ca anume si se dau in felul acesta ca atunci cind teai saturat de un lucru si nu poti scapa de el, ca el singur sa dispara si sa ne salveze. ca atunci cind neam saturat de ziua si nu mai avem placere sa vedem pe cineva , atunci vine noaptea. si cind nu ne putem satura de veata sa vina moartea si sa ne salveze. caci pina la urma anume ca moartea (neexistenta) si este lucrul suprem care exista. si nu exista nimic altceva mai presus decit ea. si aici putem sa vorbim la nesfirsit. si atunci nu prea inteleg unele lucruri care se petrec in jurul meu.....

veata numarul unu.

"as da veata ca sa pot intelege veata. " Nu mai stiu cind am ajuns la idea aceasta, dar cite odata stau si ma gindesc:poate nici nui nevoe sa o intelegi. poate ar fi mai intelept ca sa o lasi sa curga singura, iar tu mai departe pur si simplu sa te implici sau nu, mai tare sau mai putin, sau sa te dezici complect. caci am intilnit si de astea. cei drept foarte putin.
03.10.08 azi mergeam inspre casa de la serviciu si ma gindeam:oare de ce are nevoe omul ca sa vie fericit si de ce. aici unde locuesc in prezent, caci locuesc in timpuri diferite in diferite locuri, am facut cunostinta cu un boschetar, adica ma intilnesc de viecare data dimineata la ora 5.00am cind plec la serviciu, si din vorba in vorba, din zi in zi am aflat ca are chear si casa. si de fiecare data cind il intreb dece nu lucreaza imi spune o noua versie. dar totus nu vrea sa lucreze si iubeste cel mai tare , ca dupa ce isi umple cosul cu cutii goale de bere sau seva de felul asta, sa se aseze undeva si sa contempleza , tinind intro mina o bere si in cealalta o tigare. de multe ori il prindeam in felul asta. si cutoate astea pare foarte fericit.
17/01/2008 si a mai trecut o saptamina in care am invatat, sau mai bine ziz miam dovedit cit de primitiva e gindirea noastre. oare cum arat eu dintro parte? tare as vrea sa ma vad pe mine insuti, dar dear fi sa ma prifesc, atunci cu o alta prifire reflectiva. ieri miam intilnit prietenul boschetar pe strada. vazinduma a radiat de bucurie si sa pornit in intimpinarea mia cu mina intinsa. dar eu ma dadeam inapoi sim ascundeam minile. si im era rusine. chear scirba de mine. caci era atit de sincer si deschis catre mine, dar eu mam ferit ca de un lepros. si a licerit o mihnire in ochii lui albastri. si au inceput ploile, cad frunzile, cade tristetea........